DRACONES – numele stindardului dacilor reprezentind un cap de lup, cu gura deschisa, fixat cu gitul intr- o prajina, facut din bronz sau argint iar coada din stofa.Printr-un ingenios sistem interior, stindardul dac facea sa se auda, sub actiunea curentilor de aer, un suierat puternic ce avea ca efect imbarbatarea ostenilor proprii si panicarea celor inamici si in plus inducea o stare de nervozitate cailor care nu il mai auzisera.Exista opinii ca era colorat in culorile actule ale steagului nostru care din acest punct de vedere ar fi o continuare a stindardului dac.

---

RHABON – numele daco-getic al riului Jiu

Fortificatiile – conceptia si executia lor se perfectionează generalizându-se asezările tip pinten barat, apărate de santuri, valuri de pământ cu palisarde de mari dimensiuni, cu ziduri de piatră sau cărămidă, “bastioane” si poartă cu intrare “în cleste” reprezentative fiind cele de la Seica Mică (jud. Sibiu), Cotofenii de Jos (jud. Dolj).

Cetatile dacilor
Sarmizegetusa – capitala Regatului Dac Centralizat si Independent
Capitala statului dac, principalul centru politic si religios, pentru apararea careia s-a construit intregul sistem de fortificatii. Din punct de vedere structural, capitala dacilor se dovedeste a fi avut trei parti componente: asezarea civila, zona sacra si cetatea. Sarmizegetusa a fost cel mai mare centru mestesugaresc, iar calitatea sa de capitala politica si cultural-religioasa a statului dac a fost un factor determinant in prosperitatea economica.

Metalurgia
In atelierele lor, cu un inventar bogat de nicovale, baroase, ciocane, clesti de forme si dimensiuni diferite, dalti, dornuri, pile, mesterii daci realizau o mare diversitate de unelte si arme.
Piesele de fier erau lucrate prin martelare, se incalzea si apoi se intindea si se uniformiza forma obiectului ce se dorea obtinut. Cu daltile se taia piesa apoi se suda — prin batere la cald — sau se gaurea. Calitatea pieselor este dovedita de lipsa urmelor de zgura din piesele finite sau din lipsa pieselor stingaci executate.
Diferite procedee de calire asigurau duritatea si rezistenta obiectelor de fier prelucrate. Maiestria mestesugarilor autohtoni in ce priveste calirea este demonstrata de faptul ca toate piesele gasite sunt calite, ba mai mult, calirea nu este uniforma ci se executa diferentiat, numai asupra partilor active din piesa.

Din arsenalul dacilor:
Falx-ul – sabia curbata, arma tipică de luptă a dacilor, drept pentru care apare figurată pe numeroase monumente şi pe monede imperiale din secolele II-III en. Ilustrarea ei abundă şi pe scenele de pe Columna lui Traian de la Roma. Puţinătatea exemplarelor găsite in site urile arheologice arată importanţa pe care o aveau ca prada de război.